08.RUGĂCIUNI GREŞITE
Există prea multă lipsă de respect la adresa Domnului, prea multă rugăciune care nu este deloc rugăciune, şi care îi oboseşte pe îngeri şi Îl nemulţumeşte pe Dumnezeu, prea multe cereri deşarte, lipsite de sens.
Mai întâi, ar trebui să simţim nevoia şi apoi să-I cerem lui Dumnezeu chiar lucrurile de care avem nevoie, crezând că ni le dă chiar în timp ce cerem; şi atunci credinţa noastră va creşte, toţi vor fi zidiţi, cei slabi vor fi întăriţi, iar cei descurajaţi şi cei deznădăjduiţi făcuţi să privească în sus şi să creadă că Dumnezeu este un răsplătitor al tuturor celor care Îl caută cu stăruinţă. ……
Am văzut că mulţi S-au rugat lui Dumnezeu să-i smerească; dacă însă Dumnezeu ar răspunde rugăciunilor lor, aceasta s-ar face prin lucruri teribile în dreptate. Era datoria lor să se smerească singuri. …
Am văzut că Numele sfânt al lui Dumnezeu ar trebui folosit cu respect şi teamă. Cuvintele "Dumnezeule Atotputernice" sunt folosite împreună de către unii în rugăciune, într-o manieră necugetată, nepăsătoare, care Îi este neplăcută. Asemenea persoane nu au o înţelegere clară a adevărului sau a lui Dumnezeu, căci altfel nu ar vorbi cu atâta lipsă de respect despre marele şi înfricoşătorul Dumnezeu, care îi va judeca foarte curând, în ziua de pe urmă.
Îngerul a spus: "Nu le folosiţi împreună; căci Numele Său este înfricoşător". Cei care îşi dau seama de măreţia şi splendoarea lui Dumnezeu vor pune Numele Său pe buzele lor cu o teamă plină de respect sfânt. … Am văzut că va trebui ca aceste lucruri să fie înţelese şi corectate, căci altfel biserica nu va putea prospera. …E G W SCRIERI TIMPURII , SUPLIMENT
- lăcomie sau egoism
Dumnezeu nu poate fi de acord nici cu cel mai mic grad de lăcomie sau egoism şi îi este silă de rugăciunile şi cererile celor care îşi îngăduie aceste trăsături rele. Văzând că nu are mult timp, Satana îi face pe oameni să fie tot mai egoişti şi mai lacomi şi jubilează apoi văzându-i preocupaţi de ei înşişi, avari şi lipsiţi de generozitate. Dacă ochii unor asemenea persoane ar putea fi deschişi, l-ar putea vedea pe Satana într-un triumf diabolic, jubilând din pricina lor şi râzând de nebunia celor care îi acceptă sugestiile şi intră în capcanele lui.
Satana şi îngerii lui notează toate faptele rele influenţate de lăcomie ale acestor persoane şi le prezintă înaintea lui Isus şi a îngerilor Săi sfinţi, spunând în batjocură: "Aceştia sunt urmaşii lui Hristos! Se pregătesc să fie luaţi la cer!" Satana compară calea lor cu pasaje ale Scripturii care o condamnă în mod lămurit şi apoi îi ia peste picior pe îngerii cereşti, spunând: "Ei Îl urmează pe Hristos şi Cuvântul Său! Ei sunt rodul jertfei şi răscumpărării aduse de Hristos!" Îngerii se întorc cu dezgust de la această scenă. Dumnezeu pretinde o activitate continuă din partea poporului Său, iar când aceştia se satură de binefacere, şi El Se satură de ei. Am văzut că Domnul este extrem de nemulţumit fie şi de cea mai măruntă manifestare a egoismului din partea celor ce se consideră poporul Său, pentru care Isus nu Şi-a cruţat viaţa Sa preţioasă.
Fiecare persoană egoistă, lacomă va cădea pe drum. E G W SCRIERI TIMPURII,
DARURI SPIRITUALE
Pentru mine în defavoarea altora ( lea şi rahela) ..pt ei Mă rog…
Doamne ,dacă este voia Ta, făsă câştig eu premiul anul acestta. Te rog ajută-mă să cunosc un băiat bogat şi nu o lăsa pe Irina nici pe Cristina să îl cunoască înaintea mea. Te rog mergi cu mine la dentis mâine şi nu-l lăsa să găsească prea multe carii, pt că Tu ştii cât de sensibil sunt eu la durere şi pe lângă aceasta eu nu-mi permit un tratament costisitor,pt că economisesc bani să-mi cumpăr o maşină cum are Adrian.
Am văzut multă nelegiuire şi răutate în biserici; cu toate acestea, membrii lor mărturiseau că sunt creştini. Mărturisirea, rugăciunile şi cererile lor fierbinţi sunt o urâciune înaintea lui Dumnezeu. Îngerul a spus: "Dumnezeu nu găseşte un miros plăcut în adunările lor. Egoismul, impostura şi înşelăciunea sunt practicate de ei fără mustrări de conştiinţă. Şi peste toate aceste trăsături rele, ei aruncă mantia religiei." Mi-a fost arătată mândria bisericilor cu numele. Dumnezeu nu Se află în gândurile lor; minţile lor fireşti se ocupă de propriile lor persoane; îşi împodobesc bietele trupuri muritoare şi apoi privesc asupra lor cu satisfacţie şi plăcere. Isus şi îngerii privesc la ei cu mânie. Îngerul a spus: "Păcatele şi mândria lor au ajuns la cer. Partea lor este pregătită. Dreptatea şi judecata au dormit îndelung, dar se vor trezi curând. A Mea este răzbunarea, Eu voi răsplăti, spune Domnul." Ameninţările înfricoşătoare ale celui de-al treilea înger se vor împlini şi toţi cei răi vor bea din mânia lui Dumnezeu. O mulţime de îngeri răi se răspândesc în toată ţara şi umplu bisericile. Aceşti agenţi ai lui Satana privesc cu satisfacţie la organizaţiile religioase, căci mantia religiozităţii acoperă cele mai mari nelegiuiri şi crime. E G W SCRIERI TIMPURII, DARURI SPIRITUALE
Puţini înţeleg lucrarea pe care trebuie să o facem în inimile şi în casele noastre. Este nevoie de multă rugăciune, dar nu de rugăciuni lungi, ci de rugăciuni făcute cu credinţă de un suflet umilit. SFAT CĂTRE EDITORI
Dă-mi, dă-mi, fă-mi,fă-mi..
Fără Numele Domnului Isus
Lacrimi nesincere pt a fi auzite de alţii
„Dumnezeu nu poate tolera nici cea mai mică fărâmă de invidie sau egoism şi detestă rugăciunile şi cererile celor ce-şi îngăduie aceste porniri diavoleşti” PĂRTĂŞIE, 42
În parabola cu vameşul şi fariseul, rugăciunea arogantă: "Dumnezeule, Îţi mulţumesc că nu sunt ca ceilalţi oameni" era într-un contrast izbitor cu cererea pocăinţei: "Ai milă de mine, păcătosul" (Luca 18,11.13). HLL,53
- Să fii auzit de alţii
Fariseul s-a suit la Templu să se roage, nu pentru că simţea că este păcătos şi deci avea nevoie de iertare, ci pentru că gândea despre sine că este drept şi spera să câştige astfel laude de la oameni. El privea închinarea sa ca un merit, care-l va recomanda înaintea lui Dumnezeu. În acelaşi timp, rugăciunea sa dădea posibilitatea oamenilor să-şi facă o părere înaltă despre evlavia sa. El spera să dobândească atât favoarea lui Dumnezeu, cât şi a omului. Închinarea sa era determinată de interesele sale egoiste.
Şi astfel, el era plin de îngâmfare. El manifesta aceasta în privirea, umblarea şi rugăciunile lui. Ţinându-se departe de ceilalţi, ca şi când ar fi zis: "Dă-te înapoi, nu te apropia de mine, căci sunt sfânt" (Isaia 65,5), el stătea şi se ruga "în sine". Mulţumit în totul de sine, el gândea că Dumnezeu şi oamenii îl privesc cu aceeaşi plăcere.
"Dumnezeule, îţi mulţumesc", spunea el, "că nu sunt ca ceilalţi oameni, hrăpăreţi, nedrepţi, desfrânaţi sau chiar ca vameşul acesta." Luca 18,11. Caracterul său îl judeca nu după caracterul cel sfânt al lui Dumnezeu, ci după caracterul altor oameni. Mintea lui era înstrăinată de Dumnezeu şi îndreptată spre oameni. Acesta era secretul mulţumirii sale de sine. În acest fel el manifestă acelaşi spirit ca al lui Satana, acuzatorul fraţilor săi. Cu un astfel de spirit, îi este imposibil să intre în comuniune cu Dumnezeu. El se întoarce acasă lipsit de binecuvântarea divină. Vameşul s-a suit la Templu împreună cu ceilalţi închinători, dar curând s-a retras din mijlocul lor, considerându-se nevrednic să se unească cu ei în rugăciune. Stând mai la o parte el "nu îndrăznea nici ochii să şi-i ridice spre cer; şi se bătea cu pumnul în piept", într-o amară zbuciumare sufletească şi dispreţ faţă de sine. El simţea că a păcătuit împotriva lui Dumnezeu, că este păcătos şi mânjit. El nu aştepta nici măcar milă din partea celor din jurul său, căci aceştia priveau la el cu compătimire. El era conştient de faptul că n-avea nici un merit care să-l recomande înaintea lui Dumnezeu şi într-o cumplită disperare el a strigat: "Dumnezeule, ai milă de mine, păcătosul". Luca 18,13. El nu se compara cu alţii.
Copleşit de simţământul vinovăţiei, el stătea acolo ca şi când ar fi fost singur în prezenţa lui Dumnezeu. Singura sa dorinţă era să fie iertat şi să aibă pace, singura lui cerere era după milă, după mila lui Dumnezeu. Si el a fost binecuvântat. "Eu vă spun", a zis Domnul Hristos, "că mai degrabă omul acesta s-a pogorât acasă socotit neprihănit, decât celălalt." Luca 18,14. PDH, 13
- Să-ţi auzi vocea..
- Să nu fii conştient de moment
- Să zici „amin”, dar să nu fi fost atent la rugă, este minciună
- Bolborosirea aceloraşi cuvinte, reluate şi repetate în aceeaşi rugăciune
- Rugă greşită pentru motive greşite şi argumente greşite
Sunt mulţi care aud cuvintele lui Hristos, dar care nu le fac. Ei aduc o anumită mărturie, însă roadele lor sunt din cele care îi dezgustă pe cei necredincioşi. Ei sunt lăudăroşi, se roagă şi vorbesc într-un fel în care se îndreptăţesc pe ei înşişi, se înalţă, reamintesc faptele lor cele bune şi, ca şi fariseul, în cele din urmă, Îi mulţumesc lui Dumnezeu că nu sunt ca ceilalţi oameni. Şi cu toate acestea, ei sunt foarte vicleni şi înşelători în afacerile lor. Roadele lor nu sunt bune. Cuvintele şi faptele lor sunt rele şi totuşi ei par a fi orbi cu privire la starea lor de sărăcie şi nenorocire.
Mi-a fost arătat că următorul pasaj din Scriptură este potrivit pentru cei care se amăgesc în acest fel: "Nu orişicine-Mi zice: 'Doamne, Doamne!' va intra în Împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu care este în ceruri. Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea: 'Doamne, Doamne! N-am proorocit noi în Numele Tău? N-am scos noi demoni în Numele Tău? Şi nu am făcut noi minuni în Numele Tău?'
Numele Său, reputaţia şi slava Sa sunt în joc atunci când copilul Său vine la El pt ajutor şi izbăvire-IS 48,11; 1 SAM 12,22 , PS 23,3
Ruga fariseului mândru, care se îndreptăţeşte , dezvăluie o împietrire a inimii, care nu mai răspunde la glasul Duhului Sfnt el gândea că nu mai are nevoie de nimic şi chiar nu a primit nimic. CCH,PAG 31
RUGA ÎN NUMELE SĂU
Când oamenii vor să înalţe onoarea şi reputaţia lui Dumnezeu printre cei care nu-L cunosc şi acesta este motivul cererii lor, Domnul ia aminte în mod special.
Ce vor crede oamenii? Ex 32, 11,12 ; Ioel 2, 17-18
Cel mai bun motiv –crucea Rom,8,32 -34
nu prezentăm imaginea noastră în faţa lumii.
„Moartea Domnului Isus este un argument în favoarea omului care nu poate fi contrazis” MLL , 514
SĂ AMINTIM CE A FĂCUT PT noi în trecut Deut 8:2
Marea noastră nevoie Iona 2,2; 2 Cron.20, 12;
Când cer pt alţii semăn cu El care nu păstrează pentru sine, ci dă altora Luca 11, 5-8 . nu avem unde să ne ducem la miezul nopţii
Nu venim la urmă la El ci începem şi rămânem la El Ioan 6,68
Nu abandonăm uşor ruga Gen.32,26- nu Te las până nu mă vei binecuvânta .