SĂNĂTATE
Când presiunea sanguină este scăzută
De obicei, când vorbim despre o boala mai frecventa a aparatului cardiovascular ne gândim la hipertensiunea arteriala deoarece ea reprezinta 50% din etiologia bolilor de inima. Boala tradusa printr-o crestere constanta a presiunii sanguine cu valori egale sau superioare celor de 160-95 mHg.
Opusa hipertensiunii este hipotensiunea arteriala, cu presiune sanguina ce se mentine scazuta sub 110 mHg, sistolica si sub 63 mHg, diastolica.
Ea este o stare fiziologica sau patologica care, de cele mai multe ori are la baza un dezechilibru al sistemului neurovegetativ vasomotor, iar alteori este în legatura cu unele stari patologice precum: boli infectioase, anemii severe, diabet, loc, infarct miocardic, ciroza hepatica, tulburari carentiale, etc. De aceea în primul caz se socoteste hipotensiunea ca esentiala, adica aceea stare în care presiunea sanguina se mentine sub limitele minimale si n-a fost precedatade o peripoada în care subiectul sa fi avut o presiune normala. Ca aspect general este un tip longilin, astenic si cu o greutate subnormala. Are ameteala, dureri de cap, senzatia de lesin, palpitatii, extremitati reci si o marcanta stare de nervozitate. Analizele, examenele de cord si electrocardiografic sunt normale.
În cel de-al doilea caz, avem de-a face cu o hipotensiune secundara, ce însoteste una din afectiunile mai sus prezentate.
Medicina mai aminteste si de o hipotensiune arteriala paternala, atunci când persoana în cauza trece de la pozitia culcat la cea verticala, producându-se o scadere brusca a presiunii sanguine.
Dar oricum ar fi forma de hipotensiune, semnele subiective sunt cam aceleasi, predominând ameteala si senzatia de lesin.
Desi nu exista un tratament specific, se recomanda cât mai multe lichide, plimbari în aer liber, gimnastica, masaje cu o mânusa sau un prosop aspru urmat de dusuri.