Anunţuri

  • Ne puteți urmări în fiecare săptămână în direct pe Facebook

Articole

  • UN STROP DE ... SANATATE

    CE STIM DESPRE GASTROTEHNIE?

    Oana Felea

    "Hrana pe care o mancam este ceea ce cladeste corpurile noastre. Mancati pentru a castiga putere, nu pentru imbatare." E.G.White

    Dintre toate vietuitoarele, numai omul prepara alimentele in diferite moduri, pentru a le mari sapiditatea si digestibilitatea. Pregatirea alimentelor a devenit de-a lungul istoriei sale, pentru om o adevarata arta.

    Citește mai departe...
  • Spirala violenţei

    Doina Cârstea

    • pagina_08_clip_image002
    Duritatea ce caracterizează astăzi raporturile sociale la toate nivelurile, ne împiedică să ne deschidem cu convingere spre blândeţea evanghelică.

    Respirăm pretutindeni violenţa pare să accentueze nevoia unor atitudini inspirate de neîncredere şi de apărare. N-ar trebui să ne minunăm dacă fericirea blândeţii sună ca un paradox sau ca un ideal prea îndepărtat de posibilităţile noastre.

    Citește mai departe...
  • EDITORIAL

    Cărări vechi

    Marian Berbecila

    "Asa vorbeste Domnul: Stati în drum, uitati-va, si întrebati care sunt cararile cele vechi, care este calea cea buna; umblati pe ea si veti gasi odihna pentru sufletele voastre!" Ierimia 6:16  

    • pagina_04_clip_image002
      De curând am fost invitat la ziua de nastere a unei prietene în localitatea Cazaci.

    Am ajuns acolo si împreuna cu doi dintre prietenii mei am fost întâmpinati de bunicii Nataliei. Am fost invitati în casa si primul lucru care mi-a atras privirea a fost un "Goblen" pe care scria: Isaia 1:18 " Veniti totusi sa ne judecam, zice Domnul. De vor fi pacatele voastre cum e cârmâzul, se vor face albe ca zapada; de vor fi rosii ca purpura, se vor face ca lâna."

    Citește mai departe...
  • POEZIE

    Rătăcire

    Maria

    Cândva, auzeam glasul Tău, Doamne,
    precum un om însetat aude susurul sidefiu al unui izvor nenăscut încă.

    Cândva, ascultam şoaptele Tale, ecouri firave străbătând în dimineţile vieţii mele
    firele de iarbă, ce-mi atingeau uşor genunchii,
    totul contopindu-se în armonii cereşti.

    Într-o zi, purtată de un vânt
    al cărui îngheţ nu-l bănuiam atât de năprasnic,
    mi-am ferecat ochiul lăuntric,
    sub pleoapa încântătoarelor bacante.

    Citește mai departe...
  • EDUCAŢIE

    Autoritate si disciplina (partea a II-a)

    Daniela Dorcea

    • p3

    Disciplina salvatoare, mântuitoare are câteva trasaturi dupa care se poate recunoaste. Aceste caracteristici pot fi considerate chiar atitudini si actiuni manifestate de parinti în educarea copilului lor.

    Citește mai departe...
  • POEZIE

    Imagine

    Irina Dragu

    Măturam ieri un colţ de suflet
    Doamne, mai plouă peste praful din mine
    Să fiu curat găsit, ca tine.
    Să dau şi altora daruri divine.

    Citește mai departe...
  • Îvaţă pe copil...

    Daniela Dorcea

    "Învata pe copil calea pe care trebuie sa o urmeze si când va îmbâtrâni nu se va abate de la ea." (Proverbe 22,6)
    Cu câta bucurie primeste o familie vestea ca numarul membrilor ei se va mari cu unu! Apoi, cu câta grija viitorii parinti se îngrijesc pentru ca pruncul sa se dezvolte sanatos! Cu câta emotie asteapta ei aparitia pe lume a copilului lor, dorindu-si nu neaparat sa fie baiat sau fata, ci sa fîe sanatos, iar mama sa-1 poata creste bine! Dar... exista un dar care poate umbri aceste sentimente ale persoanelor care le experimenteaza.

    Citește mai departe...
  • Momente din viata Domnului Isus Hristos

    Andreea Dragoi

    "Ii vor pune numele Emanuel...Dumnezeu cu noi."

    "Din zilele vesniciei Domnul Isus Hristos era una cu Tatal; El era "chipul lui Dumnezeu", chipul maretiei si maiestatii Sale, "stralucirea slavei Lui". Si "pentru a arata aceasta slava, a venit El in lumea noastra. Pe acest pamant intunecat de pacat, El a venit sa descopere lumina iubirii lui Dumnezeu, pentru a fi "Dumnezeu cu noi". De aceea s-a proorocit despre El ca "Ii vor pune numele Emanuel."

    Citește mai departe...
  • 06.Închinarea biblică – testul final al credincioşiei

                Închinarea este atitudinea de respect suprem faţă de fiinţa sau lucrul considerat ca fiind cel mai important: devoţiune, omagiu, supunere, adorare. Singura Fiinţă demnă de închinare este Dumnezeu care posedă măreţia şi bunătatea descrise în altă conferinţă.
                Închinarea este stârnită de cunoaştere, admiraţie, încântare, umilinţă, respect suprem şi spirit de devoţiune. „Domnului Dumnezeului tău să te închini şi numai Lui să-I slujeşti (Mat. 4, 10).
                Aspecte ale închinării
                În închinare distingem patru aspecte: obiectul închinării, forma închinării, spiritul închinării şi timpul special dedicat închinării. Obiectul închinării îl găsim în porunca lui Isus, forma, în porunca II (Ioan 4, 23), spiritul în porunca III, iar timpul special pentru închinare în porunca IV din Decalog. Respectarea poruncii a patra are cea mai intimă relaţie cu închinarea. Dacă lumea ar fi respectat-o de la început n-ar mai fi putut să apară politeismul, ateismul, evoluţionismul, panteismul şi secularismul.
               

    Citește mai departe...
  • Captivi în libertate

    Doina Cârstea

    Din măceşul tău va înflori un trandafir pentru alţii

     

    • pagina_11_clip_image002
    Într-o grădină de modă veche în stil englezesc, am văzut odată o tufă mică, joasă cu mulţi ghimpi, fiind acoperită de mulţi trandafiri mici de culoare roz.

    Dar minunăţia tufişului consta în parfumul său pătrunzător. Cineva care fusese mult timp în ţara în care cresc spini, a tăiat o crenguţă din tufiş, a curăţat-o de ghimpi şi mi-a oferit-o.

    Citește mai departe...
  • La porţi de Canaan e Tatăl

    Gabriela Saviana Niculae

    Daca exista un loc pe lume asa de drag încât sa îti trezeasca în suflet cele mai frumoase simtaminte de cald, de senin, daca ... exista un loc care sa aminteasca de primii pasi facuti pe cararile copilariei si de semnele de buna purtare, atunci acel loc nu se poate numi altfel decât ACASA; si într-adevar tare dulce suna! Unde poate fi mai bine?!

    Citește mai departe...
  • 04.Dumnezeu – valoarea supremă în Univers

                Dumnezeu este realitatea necreată, dar creatoare a tot ce există, independent de orice altă realitate şi sursa tuturor existenţelor. El nu poate fi cunoscut decât în măsura în care Se descoperă pe Sine. Nimeni nu-L poate cunoaşte în mod perfect (Iov 11, 7-9; 1 Tim. 6, 16). Umilinţa, respectul şi evlavia sunt necesare pentru a spori în cunoaşterea Lui.

    Atributele lui Dumnezeu
    Atributele măreţiei Sale:
    1) Personalitatea – Exod 20, 2
    2) Spiritualitate – Ioan 4, 24
    3) Eternitatea – Psalmi 9, 1.2

    Citește mai departe...
  • MOMENTE DIN VIAŢA DOMNULUI ISUS

    Ca un prunc

    Andreea Drăgoi

      

    • pagina_06_clip_image002
     "Isus Şi-a petrecut copilăria şi tinereţea într-un sătuleţ de munte. Nu era loc pe pământ care nu ar fi fost onorat prin prezenţa Sa. Palatele regilor s-ar fi bucurat de privilegiul de a-L primi ca oaspete. Dar El a trecut pe lângă casele bogate, curţile împărăteşti şi vestitele lăcaşuri ale ştiinţei, pentru ca să-Şi stabilească locuinţa în modestul şi dispreţuitul Nazaret"

    Citește mai departe...
  • POEZIE

    CE ESTE VIAŢA

    Marian Rece

    Ce este viata pe acest pamânt?

    Ma-ntreb si ma cutremur în acelasi timp;

    Este-o suflare care nu îmi apartine mie

    Ea este dragostea-n cuvinte, si-Ti dau slava Tie

    Un fir de par, de ata, o pânza de paianjen

    Citește mai departe...
  • EXPERIENŢE

    Se împlineşte Cuvântul

     

    • pagina_05_clip_image002_0000
    Cei ce seamana cu lacrimi, vor secera cu cântari de veselie "(Ps. 126:5)

    Daca n-ar fi aceasta fagaduinta poate am cadea des în descurajare.

    Am înteles însa un lucru important: secerisul poate fi mult mai târziu decât am dori, secerisul poate fi si la sfârsitul timpului acestui pamânt. Vine ar fi sa purtam acest Cuvânt în sufletul nostru ca o candela mereu aprinsa pe cararea întunecata a lumii.

    Trecusera doi ani de când ne cunosteam. Era o femeie în jur de 47 de ani, sincera, cu probleme mari de familie care o zguduisera pâna în strafundul sufletului.

    Citește mai departe...
  • Iov

    Cristina Neagu

     

    • pagina_10_clip_image002
    Doamne a trecut atât de mult timp de când s-au petrecut toate acestea, de când mi-au murit într-o singură zi toţi copiii şi de când m-am ales cu boala asta care nu îmi dă pace, încât am şi uitat cum arătam. Prietenii mei, prietenii cu care am crescut şi cu care am descoperit lumea, s-au speriat când m-au văzut. Pentru că nu l-au recunoscu în Iov care se scărpina cu un ciob şi care era plin de răni din cap până în picioare, pe Iov cel de odinioară cu care se jucau, cu care stăteau la poveşti, cu care se sfătuiau şi cu care îşi împărţeau bucuriile.  Cred că dacă m-aş putea zări într-un colţ de apă nici eu nu m-aş mai recunoaşte Doamne.

    Citește mai departe...
  • Căutarea de sine

    Beniamin Ciurea

    În lumea de azi, am trecut de la găsirea lui Dumnezeu la găsirea de noi înşine. Dragostea a devenit pentru noi cea mai mare virtute, iar ura de sine cel mai mare păcat.

    Totul a început inocent, dar s-a desfăşurat convingător şi acaparator. În loc să ne apropiem de Dumnezeu şi să ne facă liberi, să ne pese mai mult de ceilalţi, am ajuns să fim mult mai sensibili cu privire la noi înşine.

    Astfel că accentul a căzut pe noi, ca oameni "în nevoie", de care s-a abuzat într-un fel sau altul, iar Dumnezeu a fost distribuit în rolul Marii Puteri, care aşteapta în culise semnul pentru a veni să ne vindece rănile. Mai mult chiar, a-i ajuta pe oameni să se simtă iubiţi a devenit misiunea centrală a bisericii.

    Citește mai departe...
  • Raţiunea vieţii

    Beniamin Ciurea

    • Isus

    George MacDonald şi-a început cândva o predică spunând: "Dacă nu vă pot face să-L cunoaşteţi mai bine pe Isus Hristos, venirea mea la voi a fost în zadar. Dacă nu pot ajuta nici o inimă omenească să se apropie de Cel Viu, lucrarea mea e fără rost."

    Apoi a continuat întrebând: "V-aţi gândit vreodată că vă aflaţi în această lume doar pentru a-L descoperi pe Domnul Isus Hristos şi pentru nimic altceva?"

    Citește mai departe...
  • INTERVIU

    VOIA TA ... ÎN VIATA MEA

    Intervievat: Nelu Burcea

    Intervievator: Boieriu Beatrice

    "Vreau sa stiu care este alegerea cea mai buna în deciziile pe care trebuie sa le iau! Vreau sa aflu care este planul lui Dumnezeu cu viata mea! Vreau sa cunosc ... viitorul!"

     

    B.B: Ce ar însemna pentru noi, muritorii, posibilitatea descoperirii viitorului? Si de ce Dumnezeu nu a îngaduit aceasta?

     

    N.B: Ar fi tentant sa cunoastem viitorul. Daca nu am putea schimba acest viitor, nu ne ajunge tristetea pentru trecut si prezent? Daca am putea schimba viitorul, nu cumva l-am transforma într-un vis egoist? Daca am sti sfârsitul de la început , cu siguranta am alege aceeasi cale pe care Dumnezeu ne-a condus.

    Citește mai departe...
  • Doar treizeci de arginti...

    Marian Rece

    Cat valoreaza viata Domnului Hristos?

    Doar treizeci de arginti? Sarmane pacatos,

    Si l-ai vandut pe pretul unui rob de rand?

    Dar El e Fiu, Mantuitor, ce va veni curand.

     

    Citește mai departe...
  • EDITORIAL

    Sunt doar un ţăran

    Marian Berbecila

     

    • 22story_zoom
    Stateam pe scaun si priveam uimit la vorbitorul din fata mea.

    Ceva care sa ma atraga la el nu avea...chiar nu avea nimic care sa ma atraga: nu avea un costum de calitate...nici pantofii nu erau cine stie ce...si totusi. Era si este cunoscut de toata lumea...

    Citește mai departe...
  • 05.Isus Hristos – oglindirea slavei lui Dumnezeu

                Pentru mântuirea noastră Domnul Hristos este cea mai importantă persoană din Univers. Ca om adevărat şi Dumnezeu adevărat, fără de început şi fără de sfârşit, atotputernic, atotştiutor şi neschimbător, deopotrivă cu Tatăl (Ioan 5, 18), jertfă de ispăşire, Marele nostru Preot şi Mijlocitor, Dumnezeu întrupat şi Împărat al împăraţilor, este Persoana fără egal în tot universul.

                Subordonarea lui Isus Hristos faţă de Tatăl

                Dintotdeauna Domnul Hristos a fost Dumnezeu adevărat. Niciodată n-a devenit Dumnezeu prin naştere sau creaţie. Dar pentru a noastră mântuire, pentru a putea fi ispitit şi a ne înlocui pe oameni, El trebuia să devină om. Astfel, măcar că avea natură divină, a decis împreună cu Tatăl să renunţe la exercitarea independentă a divinităţii Sale (Fil. 2, 6-7), deşi nu Isus s-a interzis accesul la exercitarea Dumnezeirii.

    Citește mai departe...
  • Vrem să-L vedem pe Isus

    Voicu Cristian

    • 2greeks
    Cu ceva timp înainte de sacrificiul Său, Mântuitorul Isus Hristos a avut o mare bucurie, aflând de dorinţa unor cetăţeni greci de a-L putea vedea şi sta de vorbă cu El.

    Ioan 15,20.21: “Nişte Greci dintre cei ce se suiseră să se închine la praznic, s-au apropiat de Filip, care era din Betsaida Galileii, l-au rugat şi au zis: Domnule am vrea să-L vedem pe Isus”.

    Această cerere era în mare parte o cerere obişnuită şi cu toate acestea Domnul Isus s-a bucurat mult transformând obişnuitul într-un adevărat eveniment. De ce oare? Pentru că sosise timpul ca lucrarea Sa deja ajunsă la maturitate fiind cunoscută şi preţuită şi de cetăţenii greci să intre în faza finală şi anume faza pecetluirii cu sângele Său.

    Citește mai departe...
  • MOMENTE DIN VIAŢA DOMNULUI ISUS

    Suirea la Ierusalim

    Andreea Drăgoi

     

    • pagina_06_1
    "Pentru iudei vârsta de 12 ani marca linia de despărţire dintre copilărie şi tinereţe. La împlinirea acestei vârste copilul evreu era numit fiu al legii şi de asemenea fiu al lui Dumnezeu.

    La această vârstă copilul era instruit în cele religioase, el trebuind să participe la sărbătorile şi ceremoniile sfinte.

    "Ca toţi izraeliţii devotaţi, Iosif şi Maria s-au dus în fiecare an să ia parte la praznicul Paştelor, şi când Isus a atins vârsta cerută, L-au luat şi pe El cu ei.

    Citește mai departe...
  • Avortul - între zâmbet şi suspin - Dulcere amar

             Doina Cirstea

    Ce ne spune experienta omenirii, dupa cum am vazut, realitatea, este indiscutabila valoarea vietii fiecarui om, a individului a intarziatului mintal, a copilului mic si a fatului.

    Dar valoarea vietii este calcata in picioare nu atat de paturile marginalizate ale societatii cat de lumea personalitatii progresiste care face din fapta sa logica si ideological pentru ceilalti, in numele “PROGRESULUI", un mod arbitrar si de la sine putere isi asuma raspunderea  sa prezinte si sa   perverteasca constiinta omenirii intregi.  

    Citește mai departe...