Anunţuri

  • Ne puteți urmări în fiecare săptămână în direct pe Facebook

Articole

  • INTERVIU

    Măşti

    Beatrice Boieriu
    • pagina_12_clip_image002
    1. De ce se prefac oamenii? De ce vor să pară ALTFEL?

    1.  Este o realitate a lumii contemporane faptul ca în general oamenii au devenit subtili, sofisticaţi, şmecheri, indirecţi, trăind prin exagerare şi superficialitate. Mulţi au ajuns experţi în a da impresii, maeştri în a părea altfel decât sunt, exprima simţăminte pe care nu le simt...  De ce?  

    Citește mai departe...
  • 07.Salvare prin suferinţă

                Salvarea sau mântuirea este readucerea omului la starea de la care a căzut prin sfidarea autorităţii lui Dumnezeu. Salvarea constituie un proces care se desfăşoară în general pe tot parcursul istoriei mântuirii şi în particular cu fiecare persoană care poate fi recuperată. Preţul mântuirii este inestimabil.
                În Biblie mântuirea (salvarea) este prezentată credincioşilor ca având loc în trecut (1 Tim. 1, 9), desfăşurându-se în prezent (Fil. 2, 12) şi completându-se în viitor (1 Petru 1, 5.9). Procesul îl iniţiază Dumnezeu (Rom. 5, 8) şi tot El îl continuă (Rom. 5, 10). Sursa mântuirii este harul lui Dumnezeu (Efes. 2, 8.9), preţul plătit este sângele Domnului Hristos (1 Petru 1, 18.19), viaţa Celui nevinovat în locul celor vinovaţi (2Cor. 5, 21), calea prin care se obţine este credinţa vie şi lucrătoare (Efes. 2, 8; Gal. 5, 6).

           

    Citește mai departe...
  • 04.Dumnezeu – valoarea supremă în Univers

                Dumnezeu este realitatea necreată, dar creatoare a tot ce există, independent de orice altă realitate şi sursa tuturor existenţelor. El nu poate fi cunoscut decât în măsura în care Se descoperă pe Sine. Nimeni nu-L poate cunoaşte în mod perfect (Iov 11, 7-9; 1 Tim. 6, 16). Umilinţa, respectul şi evlavia sunt necesare pentru a spori în cunoaşterea Lui.

    Atributele lui Dumnezeu
    Atributele măreţiei Sale:
    1) Personalitatea – Exod 20, 2
    2) Spiritualitate – Ioan 4, 24
    3) Eternitatea – Psalmi 9, 1.2

    Citește mai departe...
  • EXPERIENŢE

    Se împlineşte Cuvântul

     

    • pagina_05_clip_image002_0000
    Cei ce seamana cu lacrimi, vor secera cu cântari de veselie "(Ps. 126:5)

    Daca n-ar fi aceasta fagaduinta poate am cadea des în descurajare.

    Am înteles însa un lucru important: secerisul poate fi mult mai târziu decât am dori, secerisul poate fi si la sfârsitul timpului acestui pamânt. Vine ar fi sa purtam acest Cuvânt în sufletul nostru ca o candela mereu aprinsa pe cararea întunecata a lumii.

    Trecusera doi ani de când ne cunosteam. Era o femeie în jur de 47 de ani, sincera, cu probleme mari de familie care o zguduisera pâna în strafundul sufletului.

    Citește mai departe...
  • POEZIE

    Imagine

    Irina Dragu

    Măturam ieri un colţ de suflet
    Doamne, mai plouă peste praful din mine
    Să fiu curat găsit, ca tine.
    Să dau şi altora daruri divine.

    Citește mai departe...
  • Momente din viata Domnului Isus Hristos

    Andreea Dragoi

    "Ii vor pune numele Emanuel...Dumnezeu cu noi."

    "Din zilele vesniciei Domnul Isus Hristos era una cu Tatal; El era "chipul lui Dumnezeu", chipul maretiei si maiestatii Sale, "stralucirea slavei Lui". Si "pentru a arata aceasta slava, a venit El in lumea noastra. Pe acest pamant intunecat de pacat, El a venit sa descopere lumina iubirii lui Dumnezeu, pentru a fi "Dumnezeu cu noi". De aceea s-a proorocit despre El ca "Ii vor pune numele Emanuel."

    Citește mai departe...
  • 05.Isus Hristos – oglindirea slavei lui Dumnezeu

                Pentru mântuirea noastră Domnul Hristos este cea mai importantă persoană din Univers. Ca om adevărat şi Dumnezeu adevărat, fără de început şi fără de sfârşit, atotputernic, atotştiutor şi neschimbător, deopotrivă cu Tatăl (Ioan 5, 18), jertfă de ispăşire, Marele nostru Preot şi Mijlocitor, Dumnezeu întrupat şi Împărat al împăraţilor, este Persoana fără egal în tot universul.

                Subordonarea lui Isus Hristos faţă de Tatăl

                Dintotdeauna Domnul Hristos a fost Dumnezeu adevărat. Niciodată n-a devenit Dumnezeu prin naştere sau creaţie. Dar pentru a noastră mântuire, pentru a putea fi ispitit şi a ne înlocui pe oameni, El trebuia să devină om. Astfel, măcar că avea natură divină, a decis împreună cu Tatăl să renunţe la exercitarea independentă a divinităţii Sale (Fil. 2, 6-7), deşi nu Isus s-a interzis accesul la exercitarea Dumnezeirii.

    Citește mai departe...
  • EDITORIAL

    11:57

    Marian Berbecila

    Cu ceva timp în urma, am fost invitat la o întâlnire de tineret pentru a prezenta un seminar intitulat "CURAJUL DE A FI DIFERIT".

    Era o întâlnire foarte importanta pentru mine si bineînteles ca m-am pregatit întocmai. În mintea mea era totul foarte clar cu privire la modul în care se va desfasura programul. Asa ca iata: veni si ziua când trebuia sa ajung la întâlnirea cu pricina.

    Citește mai departe...
  • AL SASELEA SIMT

    Cristina Neagu

    Când ai privit ultima data un lucru frumos? Când ai privit ultima data un lucru care sa te faca sa zâmbesti în sufletul tau si sa te ajute sa descoperi cât de frumoasa este viata? Daca nu îti mai aduci aminte, îninte de a citi mai departe îsi propun un lucru. Du-te la fereastra, deschide-o larg si si respira adânc.

    Citește mai departe...
  • 12.Rolul Bisericii lui Dumnezeu

                Ce este biserica? În general, biserica este o societate de credincioşi care au aceeaşi doctrină, fac parte din aceeaşi organizaţie şi se supun aceleiaşi autorităţi, având aceleaşi ritualuri. Biserica are două aspecte: unul vizibil şi unul invizibil. Primul cuprinde pe toţi credincioşii care aparţin unei organizaţii. Al doilea include pe adevăraţii credincioşi care întreţin o relaţie mântuitoare cu Isus Hristos. În orice biserică vizibilă sunt şi oameni nesinceri. Chiar şi în prima biserică creştină sau între cei doisprezece ucenici au fost persoane care nu erau cu toată inima de partea lui Isus.

    Citește mai departe...
  • 15.Destinul ţi-l hotărăşti singur

                Nu există destin implacabil stabilit de vreun arbitru supranatural, care nu ţine seama de poziţia celui implicat. Există desigur situaţii pe care omul nu le poate programa sau evita, dar mântuirea nu face parte dintre ele.
                Următoarele texte (Efes. 1, 4.5; 2 Tes. 2, 13; Rom. 9, 15.16) arată că Dumnezeu cunoaşte dinainte viitorul oricui şi în funcţie de aceasta El şi-a făcut programul de acţiune. În probleme de mântuire, Dumnezeu ca suveran acţionează în funcţie de felul în care omul îşi foloseşte libertatea. Nici Augustin, nici Calvin nu trebuie să fie consideraţi infailibili.

    Citește mai departe...
  • INTERVIU 

    Intervievat: Dumitru Popa

    Intervievator: Beatrice Boeriu 

    B.B.: In ziua de azi, politica isi spune din ce in ce mai apasat cuvantul, influentand tot mai mult evenimentele si cursul istoriei. Ce are de spus Biserica Adventista cu privire la implicarea membrilor ei in politica?

    D.P.: Biserica adventista sustine neimplicarea membrilor sai in politica, subliniaza insa implinirea chemarii si menirii ei pe acest pamant.

    B.B.: Unii considera ca un crestin implicat in politica, de exemplu intr-un partid, poate influenta decizii spre binele urmasilor lui Hristos, dovedind astfel eficacitate in pozitia pe care o ocupa. Dumneavoastra ce credeti?

    Citește mai departe...
  • Doar treizeci de arginti...

    Marian Rece

    Cat valoreaza viata Domnului Hristos?

    Doar treizeci de arginti? Sarmane pacatos,

    Si l-ai vandut pe pretul unui rob de rand?

    Dar El e Fiu, Mantuitor, ce va veni curand.

     

    Citește mai departe...
  • O piatră de aducere aminte

    Beniamin Ciurea

    • piatraperu
    Am citit de curând povestea unei pietre de granit aşezate în mijlocul unui sătuc al indienilor SHIPOBE, din Peru.

    Zilnic, piatra amintea celor care o vedeau despre misionarul tânăr care, cu mult timp în urmă, venise din America pentru a le vesti Cuvântul lui Dumnezeu. Când fiul acestui misionar, în vârstă de şase luni, a murit în urma unui acces spontan de vărsături şi diaree, misionarul aproape că şi-a pierdut minţile.

    Citește mai departe...
  • Captivi în libertate

    Doina Cârstea

    Din măceşul tău va înflori un trandafir pentru alţii

     

    • pagina_11_clip_image002
    Într-o grădină de modă veche în stil englezesc, am văzut odată o tufă mică, joasă cu mulţi ghimpi, fiind acoperită de mulţi trandafiri mici de culoare roz.

    Dar minunăţia tufişului consta în parfumul său pătrunzător. Cineva care fusese mult timp în ţara în care cresc spini, a tăiat o crenguţă din tufiş, a curăţat-o de ghimpi şi mi-a oferit-o.

    Citește mai departe...
  • Avortul - între zâmbet şi suspin - Dulcere amar

             Doina Cirstea

    Ce ne spune experienta omenirii, dupa cum am vazut, realitatea, este indiscutabila valoarea vietii fiecarui om, a individului a intarziatului mintal, a copilului mic si a fatului.

    Dar valoarea vietii este calcata in picioare nu atat de paturile marginalizate ale societatii cat de lumea personalitatii progresiste care face din fapta sa logica si ideological pentru ceilalti, in numele “PROGRESULUI", un mod arbitrar si de la sine putere isi asuma raspunderea  sa prezinte si sa   perverteasca constiinta omenirii intregi.  

    Citește mai departe...
  • Patru vecini ciudaţi

    Cules de Simona Dârnea

    Au fost odata patru vecini ciudati care se numeau: CINEVA, FIECARE, ORICINE si NIMENI.

    Modul lor de viata era religios. De exemplu: CINEVA îsi barfea vecinul, FIECARE stia ca acest lucru este pacat. ORICINE putea sa refuze sa asculte, dar ... NIMENI n-o facea... ORCINE stia ca FIECARE vorbea despre CINEVA, dar NIMENI nu le întrerupea conversatia.

    Toti apartineau aceleiasi biserici. FIECARE voia sa se închine, dar nu mergea la biserica deoarece nu vorbea cu ORICINE.

    Citește mai departe...
  • FACTORUL "D"

    Doina Carstea

    Zilele contin tunete, raze de soare, grindina, vant si ploaie. Nuantele sunt spectrul curcubeului, avand predominante nuante de rosu, purpuriu, galben si gri.

    Doar o melodie linistitoare se aude... totul devine un roman pamantesc, un mister obscur, o mare piesa pe pamant.

    "Factorul D" este factorul Dar. Nu putem sa dam ceea ce nu avem. Dumnezeu nu ne asteapta sa dam ceea ce nu ne-a dat El mai intai.

    Citește mai departe...
  • Identitate pierdută

    Marian Berbecila
    • p2

    Sunt momente din viata mea în care ma "opresc" si ma debarasez de tot ce este în jur pentru a crea câteva clipe de discutie cu mine.

    Ma-ntreb ce vreau sa fac mai departe, îmi pun tinte noi si-mi fac planuri pe care doresc sa le pun în aplicare ... si ma-ntreb în cele din urma. "Cine sunt eu?"

    În acest editorial va invit la un dialog cu noi însine ca sa aflam "Cine suntem noi? Ce reprezentam?"

    Citește mai departe...
  • Si fericirea are un vuiet...

    Gabriela

    Intr-o lume in care se alearga din zi in zi mai mult spre nicaieri, intr-o lume intunecata, rece si straina, oamenii viseaza sa gaseasca intr-o zi, adevarata fericire... Asadar, speranta la fericire traieste, oriunde si oricand, chiar si atunci cand durerea se "incapataneaza" sa ne arate contrariul.

    Citește mai departe...
  • Tineri despre tineri

    Beatrice Boeriu

    B.B.: Spune-mi, te rog, cum este sa fii tanar si inca un tanar crestin?

     

    A.: Pot spune ca este frumos... Frumos pentru ca tineretea este perioada aceea caracterizata de energie, activitate, plina de tinte, proiecte, idealuri si multe, multe dorinte... Iar pentru un tanar crestin, tineretea reprezinta perioada in care poate sluji cel mai eficient Domnului.

     

    Citește mai departe...
  • 06.Închinarea biblică – testul final al credincioşiei

                Închinarea este atitudinea de respect suprem faţă de fiinţa sau lucrul considerat ca fiind cel mai important: devoţiune, omagiu, supunere, adorare. Singura Fiinţă demnă de închinare este Dumnezeu care posedă măreţia şi bunătatea descrise în altă conferinţă.
                Închinarea este stârnită de cunoaştere, admiraţie, încântare, umilinţă, respect suprem şi spirit de devoţiune. „Domnului Dumnezeului tău să te închini şi numai Lui să-I slujeşti (Mat. 4, 10).
                Aspecte ale închinării
                În închinare distingem patru aspecte: obiectul închinării, forma închinării, spiritul închinării şi timpul special dedicat închinării. Obiectul închinării îl găsim în porunca lui Isus, forma, în porunca II (Ioan 4, 23), spiritul în porunca III, iar timpul special pentru închinare în porunca IV din Decalog. Respectarea poruncii a patra are cea mai intimă relaţie cu închinarea. Dacă lumea ar fi respectat-o de la început n-ar mai fi putut să apară politeismul, ateismul, evoluţionismul, panteismul şi secularismul.
               

    Citește mai departe...
  • Spirala violenţei

    Doina Cârstea

    • pagina_08_clip_image002
    Duritatea ce caracterizează astăzi raporturile sociale la toate nivelurile, ne împiedică să ne deschidem cu convingere spre blândeţea evanghelică.

    Respirăm pretutindeni violenţa pare să accentueze nevoia unor atitudini inspirate de neîncredere şi de apărare. N-ar trebui să ne minunăm dacă fericirea blândeţii sună ca un paradox sau ca un ideal prea îndepărtat de posibilităţile noastre.

    Citește mai departe...
  • Iacov

    Cristina Neagu

     

    • JACOB cu ingerul
    Doamne sunt tot eu, IACOV. Îti mai aduci aminte de mine? Ce-i drept a trecut ceva vreme de când am pus ultima oara genunchiul jos. Sunt eu, cel caruia lucrurile i-au mers mai mult prost decât bine. Nu zic ca nu ar fi patit si altii la fel, dar uneori ni se pare ca ceea ce ni se întâmpla noua, depaseste cu mult ceea ce li se întâmpla altora. Sunt eu, cel care am fost mai mult în vale decât pe culme desi sincer sa fiu, preferam mai mult atmosfera de acolo de sus, de pe înaltimi.

    Citește mai departe...
  • Fetiţa cea ascultătoare

    Maya

     

    • vacuta

    Salutare, copii! Ce mai faceţi? Vi s-a întâmplat să trebuiască să faceţi ceva, dar să spuneţi "nu vreau să fac asta" sau "nu pot să fac asta"?

    Vreau să vă povestesc ceva... atunci când era un copil, Ellen Harmon, care mai târziu va deveni Ellen White, avea destule treburi de făcut în casa părintească aşa cum, desigur, ai şi tu acasă. Ea ştia că fiecare dintre membrii familiei trebuia să-şi facă partea spre a o transforma într-un loc fericit unde să-ţi placă să trăieşti.

    Citește mai departe...